HIPOPATOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază bolile și defectele calului. [Gen. -iei. / cf. fr. hippopathologie]. Vezi definitia »

FONDERÍE s.f. (Metal.) Instalație metalurgică în care se topesc minereurile pentru a se extrage din ele metalele; topitorie, turnătorie. [< fr. fonderie]. Vezi definitia »

HIPNOMANÍE s. f. amplificare obsedantă a preocupărilor pentru somn. (< engl. hypnomania) Vezi definitia »

PANCREATOGRAFÍE s. f. radiografie a pancreasului după injectarea acestuia cu izotopi radioactivi. (< fr. pancréatographie) Vezi definitia »

BÁȘCHIE, bașchii, s. f. Ciocan cu vârful prevăzut cu un șanț în formă de v, folosit pentru baterea cercurilor metalice ale butoaielor. – Din bg. baskija. Vezi definitia »