ADÓPȚIE s. f. faptul de a adopta (1); înfiere. (< fr. adoption, lat. adoptio) Vezi definitia »

MONOGENOPATÍE, monogenopatii, s. f. (Med.) Denumire generică pentru afecțiuni condiționate de o singură mutație genetică. – Probabil din fr. Vezi definitia »

pecétie (pecétii), s. f. – 1. Ștampilă, sigiliu, timbru. – 2. (Înv.) Hîrtie ștampilată. – Var. pecete, (Mold.) peceată. Sl. pečatĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 250), cf. sb. pečat, mag. pecset. Sec. XVI. – Der. pecelnic, s. m. (înv., păstrător al peceților statului, cancelar); pecetar, s. m. (înv., păstrător al peceților); pecetlui, vb. (a ștampila), din sl. pečatĭlĕti; pecetluitură, s. f. (hîrtie cu pecete); pecetluit, s. n. (hîrtie cu pecete), sec. XVII, înv.; pecetnic, s. n. (înv., ștampilă). Vezi definitia »

PENTAMERÍE s.f. (Biol.) Însușirea de a fi pentamer. [Cf. fr. pentamérie, germ. Pentamerie]. Vezi definitia »

COCSERÍE s.f. Ansamblul instalațiilor în care se fabrică cocs prin distilarea cărbunilor de pământ. [Gen. -iei. / < cocs + -erie, după fr. cokerie]. Vezi definitia »