SUBTÓNICĂ s. f. (muz.) sunetul corespunzător dreptei a șaptea a modurilor majore melodice și minore naturale, la intervalul de un ton, față de tonică. (< sub- + tonică) Vezi definitia »

ANTRACHINÓNĂ, antrachinone, s. f. Substanță organică, derivată din antracen, alcătuită din cristale gălbui, care servește ca materie primă pentru unii coloranți. – Din fr. anthraquinone. Vezi definitia »

ZGẤRIE-BRẤNZĂ s.m. și f. invar. (v. zgâria (3)) (sil. -ri-e-) Vezi definitia »

BRÉMZĂ s.f. Plan înclinat cu dispozitiv de frânare, pe care circulă vagonetele de mână. [< germ. Bremse]. Vezi definitia »

SPLENOHEPATÍTĂ s. f. inflamație a splinei și a ficatului. (< fr. splénohépatite) Vezi definitia »