STÉPĂ s. f. întindere aridă din regiunea de câmpie, cu vegetație ierboasă. (< fr. steppe, rus. step) Vezi definitia »

HEMOGRÁMĂ s. f. examen de laborator prin care se stabilește compoziția sângelui. (< fr. hémogramme) Vezi definitia »

RUCÓLĂ, rucole, s.f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, spontană, acum și cultivată ca salată verde, cu frunze alungite, crestate, ușor amărui și picante, comestibile în salate; it. rucola, ruchetta; engl. rocket, aragula (Eruca sativa); sin. ruchetă, aragulă. Vezi definitia »

PARABIÓZĂ, parabioze, s. f. 1. (Med.) Pierdere a conductibilității normale a unui nerv. 2. Stare a unui organism aflat la limita de jos a condițiilor vitale. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. parabiose. Vezi definitia »

JURUBÍȚĂ, jurubițe, s. f. Scul mic din fire textile înfășurate în spire de o anumită lungime, constituind unități de măsură în filatură. – Jirebie¹ + suf. -iță. Vezi definitia »