Definita cuvantului tocă
TÓCĂ s. f. 1. acoperământ pentru cap, fără boruri, purtat în trecut de avocați sau de magistrați. 2. căciuliță sau pălărioară fără boruri purtată de femei. (< fr. toque)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tocă
PADÉLĂ s. f. ramă special construită ca să se poată vâsli cu ea alternativ, în cele două borduri. (< germ. Paddel, engl. paddle) Vezi definitia »
lenevită s. f. sg. (șc., iron.) boală imaginară, inventată ca scuză pentru absențe. Vezi definitia »
TIAMÍNĂ s.f. Vitamina B1; aneurină. [Pron. ti-a-. / < fr. thiamine]. Vezi definitia »
BANDULIÉRĂ, banduliere, s. f. Fâșie de piele, stofă etc. trecută de-a curmezișul pieptului, de la umăr la coapsa opusă, spre a susține sabia, pușca etc. ◊ Loc. adv. În bandulieră = purtat de-a curmezișul spatelui sau pieptului. [Pr.: -li-e-] – Din fr. bandoulière. Vezi definitia »
OMLETĂ, omlete, s.f. Preparat culinar realizat din ouă desfăcute din coajă, bătute, apoi prăjite în tigaie fără a fi amestecate, având forma unei clătite pufoase; poate fi sărată sau dulce, plată (natur sau cu diferite ingrediente încorporate) sau rulată cu o umplutură la mijloc (o compoziție sărată, dulceață, fructe etc.), fiind servită ca preparat de mic dejun, ca antreu sau ca desert. Vezi definitia »