DECORÁȚIE s.f. 1. Insignă, semn distinctiv conferit cuiva pentru o faptă eroică, pentru evidențiere în muncă etc. 2. Arta și tehnica executării decorurilor. ♦ Totalitatea ornamentelor care servesc la înfrumusețarea unui obiect. [Gen. -iei, var. decorațiune s.f. / cf. fr. décoration, it. decorazione, lat. decoratio]. Vezi definitia »

ZGÂRCÉNIE, zgârcenii, s. f. Însușirea de a fi zgârcit; caracterul omului zgârcit; avariție, calicenie. – Zgârci² + suf. -enie. Vezi definitia »

ALOMORFÍE s. f. prezentare a mai multor forme de către aceeași substanță; alomorfism. (< fr. allomorphie) Vezi definitia »

NEMȚÍE s. f. 1. (Reg.; în construcții prepoziționale) Limba germană. 2. (Rar) Nemțime. – Neamț + suf. -ie. Vezi definitia »

PETEȘÍE s. f. sufuziune sangvină de forma unei mici pete purpurii, rotunde, în unele boli infectocontagioase. (< fr. pétéchie) Vezi definitia »