ștalaghíe, ștalaghíi, s.f. (reg.) lovitură dată cuiva cu palma. Vezi definitia »

TÁBIE, tăbii, s. f. (Înv.) 1. Ridicătură de pământ construită în jurul unui loc întărit, spre a-l apăra. 2. Tabără (1); redută. [Pl. și: tabii] – Din tc. tabya. Vezi definitia »

PAPIROTIPÍE s.f. (Poligr.) Fotolitografie în care desenul e copiat pe un film de gelatină sensibilă, pe suport de hârtie. [Gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »

LEVITÁȚIE s. f. 1. capacitate atribuită ocultiștilor, fachirilor etc. de a ridica diverse corpuri sau a se ridica ei înșiși de la pământ prin puterea voinței. 2. ~ magnetică = anulare a gravitației prin acțiunea unui câmp magnetic asupra unui corp străbătut de un curent electric. (< fr. lévitation) Vezi definitia »

COSMOFIZIOLOGÍE s. f. studiu al acțiunii factorilor cosmici asupra fiziologiei organismelor vii. (< fr. cosmophysiologie) Vezi definitia »