Definita cuvantului tonalitate
TONALITÁTE s. f. 1. (muz.) complex de relații de natură armonică stabilit între sunetele modurilor major și minor cu sunetul principal (tonica.). ◊ gamă care stă la baza unei compoziții muzicale. 2. intonație, modulație a vorbirii. 3. nuanță a culorilor; ambianță cromatică a unei picturi. 4. trăsătură dominantă, notă specifică a unei scrieri, a gândirii, a unei stări sufletești etc. (< fr. tonalité)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tonalitate
NOTORIETÁTE s. f. Însușirea de a fi notoriu, faptul de a fi cunoscut de multă lume; reputație, faimă. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. notoriété. Vezi definitia »
IREALITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este ireal; faptul opus realității. [Pron. -re-a-. / cf. fr. irréalité]. Vezi definitia »
A AVEA IDEI CIUDATE a avea bășini în cap, a-i bubui (cuiva) mintea, a-i cânta sticleții în cap. Vezi definitia »
FRATERNITÁTE s.f. (Liv.) Legătură strânsă, frățească între persoane, între colectivități, între popoare etc.; frățietate, frăție. [Cf. lat. fraternitas, fr. fraternité]. Vezi definitia »
INSOLUBILITÁTE s.f. Proprietate a unei substanțe de a fi insolubilă. [Cf. fr. insolubilité]. Vezi definitia »