BARÓU, barouri, s. n. (În vechea organizare judecătorească) Corpul organizat al avocaților dintr-un județ; localul în care era instalat. V. colegiu. – Fr. barreau. Vezi definitia »

CLOU s.n. v. clu. [DEX'98] Vezi definitia »

ANJOU [ãjú], familie nobiliară franceză, originară din comitatul cu același nume. A format dinastii regale în Anglia (sub numele de Plantagenet, 1154-1399), în S Italiei (1268-1442), în Sicilia (1268-1282, în mod nominal între 1266 și 1302). În Ungaria (1308-1387), precum și în Polonia (1370-1382 și 1384-1385). Vezi definitia »

EMBARGÓU s. n. v. embargo. Vezi definitia »

Argou s. iron. nume generic dat unei persoane de sex barbatesc , de al carui nume real nu isi aminteste vorbitorul Vezi definitia »