zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre Vezi definitia »

SOPÓR s. n. stare de somnolență patologică în care contactul cu ambianța se face dificil, fiind întrerupt de perioada de somn. (< fr., lat. sopor) Vezi definitia »

AMEȚITÓR, -OÁRE, amețitori, -oare, adj. Care provoacă amețeală. – Din ameți + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

PULSOREACTÓR s.n. Propulsor cu reacție asemănător cu statoreactorul, folosit la avioanele cu viteză supersonică. [Pron. -re-ac-. / < fr. pulsoréacteur]. Vezi definitia »

CĂIȘÓR, căișori, s. m. 1. Diminutiv al lui cal. 2. (La pl.) Călușei (2). [Pr.: că-i-] – Cal + suf. ișor. Vezi definitia »