IROSEÁLĂ, iroseli, s. f. Faptul de a (se) irosi; risipă. – Irosi + suf. -eală. Vezi definitia »

incujbătúră s.f. (înv. și reg.) încovoietură, îndoitură. Vezi definitia »

PARAFRÁZĂ, parafraze, s. f. 1. Expunere, explicație etc. într-o formulare personală (și mai dezvoltată) a conținutului unui text, al unei comunicări orale etc. 2. Piesă muzicală instrumentală de virtuozitate care constituie o prelucrare liberă a unei teme cunoscute. – Din fr. paraphrase. Vezi definitia »

almóină (-ne), s. f. – (Înv.) Pomană. – Var. alimojnă. Lat. eleemosyna, prin intermediul sl. almužno (Berneker 27; DAR). – Der. almojnean, s. m. (cerșetor), cuvînt rar, cules de la românii din Iugoslavia; alimojdii, s. f. (fleacuri, nimicuri), în Munt. Vezi definitia »

CIOÁTCĂ s. f. v. ciotcă. Vezi definitia »