paralaghíe (paralaghíi), s. f. – Solfegiu. Ngr. παραλλαγή (Tiktin). Sec. XIX, înv. – Der. paralaghisi, vb. (înv., a solfegia). Vezi definitia »

AUTONOMÍE s. f. 1. Drept (al unui stat, al unei regiuni, al unei naționalități sau al unei minorități naționale etc.) de a se administra singur, în cadrul unui stat condus de o putere centrală. ♦ Situație a celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acțiunile sale. 2. Distanța maximă până la care se poate deplasa un avion, o navă, un vehicul, fără a avea nevoie să se aprovizioneze cu combustibil. [Pr.: a-u-] – Din fr. autonomie, lat. autonomia. Vezi definitia »

POLIFILOGENÍE s. f. filogenie din mai multe linii de descendenți. (< poli- + filogenie) Vezi definitia »

ATAXOPARAPLEGÍE s. f. combinare a ataxiei cu paralizia, ca urmare a leziunii simultane a coloanelor posterioare și laterale ale măduvei spinării. (< fr. ataxoparaplégie) Vezi definitia »

TELEOPSÍE s. f. defect de vedere constând în perceperea obiectelor la o distanță mai mare decât sunt în realitate. (< engl. teleopsie) Vezi definitia »