ALCOÓL s.m. Compus obținut prin înlocuirea cu un oxidril a unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi. // s.n. (curent) Alcool etilic; spirt. ♦ băutură alcoolică. // (și în forma alcooli-, alcoolo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) alcool”, „alcoolic”. [Pron. -co-ol, pl. s.m. -li, s.n. -luri. / < fr. alcool, cf. ar. al-kohl – lucru subtil]. Vezi definitia »

PARÓL interj. pe cuvânt! pe cinstea mea! zău! (< fr. parole) Vezi definitia »

DULCÍCOL, -Ă adj. (Biol.) Care trăiește în apele dulci. [Cf. lat. dulcis – dulce, colere – a locui]. Vezi definitia »

MATRÍCOL, -Ă I. adj. care face parte dintr-o matricolă; matricular. II. s. f. registru de evidență în care se înscriu numele și situația școlară a elevilor, numele soldaților dintr-o unitate militară, al persoanelor dintr-o instituție etc. ◊ număr de ordine sub care sunt înscriși soldații în registrul unui regiment. ◊ număr purtat pe uniformă de elevi. (< it. matricola, lat. matricula, fr. matricule) Vezi definitia »

SIMBÓL s.n. Semn care reprezintă, în mod convențional sau prin analogie, un obiect, o noțiune, o idee etc. ♦ Orice semn convențional care abreviază ceva; literă sau grup de litere care reprezintă numele unui element chimic; literă sau grup de litere care reprezintă o unitate de măsură etc. ♦ Simbolul credinței = crez. ♦ Figură de stil prin care se exprimă o idee abstractă cu ajutorul unui obiect, pe baza unei analogii. [Cf. lat. symbolum, gr. symbolon – semn, marcă, fr. symbole, it. simbolo]. Vezi definitia »