FERIMAGNETÍSM s.n. (Fiz.) Formă de manifestare a proprietăților magnetice ale materiei, specifice feritelor. [< fr. ferrimagnétisme]. Vezi definitia »

ORFÍSM s. n. 1. curent religios din Grecia antică care preconiza dualismul suflet-corp și credința în metempsihoză. 2. mișcare artistică, parțial influențată de futurismul italian, care, prin folosirea culorilor pure, crea impresia de mișcare și luminozitate, anunțând astfel arta abstractă. (< fr. orphisme) Vezi definitia »

REVIZIONÍSM s. n. Atitudine sau acțiune care urmărește revizuirea și modificarea unei legi, a unui tratat etc. [Pr.: -zi-o-] – Din (1) fr. révisionnisme, (2) rus. revizionizm. Vezi definitia »

ANTIDOGMATÍSM s.n. Atitudine împotriva dogmelor și dogmatismului; anticonformism. [< fr. antidogmatisme]. Vezi definitia »

BISMUTÍSM s.n. Intoxicație cu săruri de bismut. [< fr. bismuthisme]. Vezi definitia »