FÁZĂ, faze, s. f. Fiecare dintre etapele distincte din evoluția unui proces din natură sau din societate; fiecare dintre stările succesive ale unei transformări. ♦ Fiecare dintre aspectele succesive pe care le iau Luna și unele planete, determinate de orientarea pe care o au față de Pământ părțile din suprafața lor iluminate de Soare. ♦ Fiecare dintre circuitele componente ale unui sistem de circuite electrice. ♦ (Fiz.) Argument al unei mărimi care variază sinusoidal în timp și care caracterizează mărimea în orice moment. ◊ (În expr.; fam.) A fi pe fază = (a fi atent și) a acționa prompt, la momentul potrivit. – Din fr. phase. Vezi definitia »

stejărícă s.f. (reg.) 1. stejar pufos. 2. (reg.; în forma: stejerică) stejăret, stejerărie, stejăriș, stejăriște, stejărie, stejărime. Vezi definitia »

FENILBUTAZÓNĂ s. f. derivat de pirazol, cu acțiune analgezică, antitermică și antiinflamatorie, în reumatologie. (< fr. phénylbutazone) Vezi definitia »

CORIGÉNȚĂ, corigențe, s. f. Situația unui corigent; examen dat de un corigent. [Var.: corijénță s. f.] – Din corigent (după absent-absență). Vezi definitia »

FAMFARONÁDĂ s.f. v. fanfaronadă. Vezi definitia »