Definita cuvantului transcendență
TRANSCENDÉNȚĂ s. f. 1. însușirea a ceea ce este transcendent. 2. (în filozofiile religioase) ipostază a divinității, care se află deasupra creațiilor sale. ◊ (în existențialism) situația omului care își depășește condiția lui existențială obișnuită; (p. ext.) condiție a omului ca ființă care depășește natura. ◊ (în fenomenologie) rezultat al datului obiectiv prin actul intențional de conștiință sau prin intuiție. (< fr. transcendance)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu transcendență
COPROSTÁZĂ s.f. Coprostazie. [< fr. coprostase]. Vezi definitia »
BATIÁLĂ adj. (În sintagma) Regiune (sau zonă) batială = regiune în mări și oceane cuprinsă între adâncimea de 200 și 2500 m. [Pr.: -li-a-] – Din fr. bathyale. Vezi definitia »
MOZOLEÁLĂ, mozoleli, s. f. (Reg.) Faptul de a (se) mozoli. – Mozoli + suf. -eală. Vezi definitia »
SABÍNĂ s. f. varietate de ienupăr din Europa meridională, ale cărui frunze au proprietăți medicinale. (< fr. sabine, lat. sabina) Vezi definitia »
BUCÓLICĂ, bucolice, s. f. Mic poem pastoral; eglogă, idilă. – Lat. lit. bucolica (fr. bucolique). Vezi definitia »