AUREOMICÍNĂ s. f. substanță cristalină, galbenă-aurie, folosită ca antibiotic; biomicină. (< fr. auréomycine) Vezi definitia »

grămádă (grămézi), s. f. – 1. s. f. – 1. Cantitate mare de obiecte strînse la un loc, morman. – 2. Cantitate, mulțime. – 3. (Mold., Bucov.) Comunitate, obște. – Mr., megl. grămadă. Sl. (bg., sb.) gramada (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 141; Berneker 345; DAR), cf. pol. gromada, mag. garmada, alb. germadha „ruine” (Meyer 119). Totuși, Lahovary 331 crede că este vorba de un cuvînt anterior indoeurop. – Der. (în)grămădi, vb. (a pune la un loc, a acumula, a aduna; a înghesui); îngrămădeală, s. f. (aglomerație, înghesuială). Vezi definitia »

GAMÉLĂ s.f. Vas mic de metal din care mănâncă ostașii (în campanie). [< fr. gamelle]. Vezi definitia »

PAGÓDĂ, pagode, s. f. Templu hindus, budist sau brahman la unele popoare din Orient, în formă de turn piramidal, compus din mai multe etaje suprapuse, care se retrag succesiv și ale căror streșini sunt întoarse în sus. – Din fr. pagode. Vezi definitia »

ACROMATÍNĂ s. f. substanță necolorabilă din nucleul celular. (< fr. achromatine) Vezi definitia »