MONOTONÍE, monotonii, s. f. Lipsă de varietate în ton; ceea ce este monoton. ♦ Fig. Lipsă de variație sau de varietate; uniformitate plictisitoare. – Din fr. monotonie. Vezi definitia »

PEȚITORÍE, pețitorii, s. f. (Fam.) Pețit. ♦ Îndeletnicirea pețitoarei. – Pețitor + suf. -ie. Vezi definitia »

FELAȚIE mijă, papiț, supt. Vezi definitia »

GRAFOSCOPÍE s.f. Studiul caracterelor generale ale grafiei în scopul identificării scrisului. [Gen. -iei. / < fr. graphoscopie, cf. gr. graphein – a scrie, skopein – a privi]. Vezi definitia »

HIDROGRAFÍE s. f. 1. ramură a hidrologiei care studiază hidrosfera sau o parte a ei. 2. totalitatea apelor unei regiuni. 3. topografie marină. ◊ totalitatea hărților care reprezintă o mare sau un ocean. (< fr. hydrographie) Vezi definitia »