ZONÚLĂ, zonúle, s.f. (Anat.) Zonă mică. (din fr. zonule) [morf. DOOM] Vezi definitia »

BRUCÍNĂ s. f. Alcaloid foarte toxic, extras din nuca vomică, cu proprietăți și utilizări în medicină și în farmacie. – Din fr. brucine. Vezi definitia »

CĂRÚȚĂ, căruțe, s. f. 1. Vehicul de forma carului, dar mai mic și mai ușor decât acesta, cu tracțiune animală, mai ales cu cai. ◊ Expr. A se lăsa de căruță = a renunța la un lucru sau la o treabă începută. A rămâne de căruță = a rămâne în urmă; a pierde ocazia. 2. Cantitate de fân, lemne etc. cât se poate încărca într-o căruță (1). – Din car. Vezi definitia »

SPOROGENÉZĂ s.f. Proces de formare și maturare a sporilor. [< fr. sporogenèse, cf. gr. spora – sămânță, genesis – naștere]. Vezi definitia »

INCOERÉNȚĂ s.f. Lipsă de coerență, de legătură logică (în gândire, în acțiune). [Pron. -co-e-, var. incoherență s.f. / cf. fr. incohérence]. Vezi definitia »