ÎNCLICHETÁ vb. tr. a imobiliza un mecanism într-o anumită poziție cu înclichetajul. (< fr. encliqueter) Vezi definitia »

TROTÁ vb. intr. (despre caii de curse) a merge la trap; a avea un trap frumos. (< fr. trotter) Vezi definitia »

ORNAMENTÁ vb. tr. a înfrumuseța cu ornamente, a decora (1). (< fr. ornementer) Vezi definitia »

fătá (fătát, fătát), vb. – A făta. – Mr. fitare, fet, megl. fet. Lat. fĕtare (Pușcariu 587; Candrea-Dens., 562; REW 3271; DAR), cf. sard. fedare, sicil. fitari, abruz. fetá, march. fetâ, piem. fe (în sicil. și abruz. cu sensul special de „a face ouă”), Santander jedar. Der. fătăciune, s. f. (fătat al oilor; înv., dobăndă luată pentru pămînt; țarc rezervat pentru oi să fete; fătat; organ genital al vacii), cu suf. -ciune, ca mortăciune, spurcăciune (după Candrea-Dens., 563 și REW, direct din lat. fetationem); fătăciunat, s. n. (înv., numărătoare a turmelor); fătat, s. n. (acțiunea de a făta); fătătoare, adj. (care fată); fătătoare, s. f. (care fată; organ genital al vacii). Vezi definitia »

FENTÁ vb. tr., intr. (sport) a face o mișcare menită să-l deruteze pe adversar; (p. ext.) a păcăli, a înșela. (< fr. feinter) Vezi definitia »