ANTROPOMORFÍSM s.n. 1. Concepție mistică care atribuie divinităților născocite (zei, spirite etc.) sau lucrurilor și fenomenelor naturii forme, însușiri și sentimente umane. 2. (Arte) Reprezentare a divinităților sub înfățișare omenească. [< fr. anthropomorphisme]. Vezi definitia »

PSIHOLOGÍSM s.n. 1. Tendința de a explica fenomenele sociale, arta, morala, religia și alte forme ale conștiinței sociale ținând seama exclusiv de aspectul psihologic drept factor determinant al celorlalte laturi și procese. ◊ Psihologism lingvistic = curent inițiat de Steinthal în Germania și de Potebnea în Rusia, după care unicul obiect de studiu al lingvisticii ar trebui să fie actul individual al vorbirii, înțeles ca un proces psihic, fără nici o legătură cu viața socială. 2. Atitudine a scriitorilor care analizează numai stările psihice, neglijând cauzele sociale ale acestora. [Cf. fr. psychologisme]. Vezi definitia »

IREALÍSM s. n. 1. lipsa simțului realului. 2. tendință de exprimare în artă fără referire la realitate. (< fr. irréalisme) Vezi definitia »

METEORÍSM s. n. dilatare a abdomenului datorită acumulării de gaze în tubul digestiv; meteorizație (2); timpanită. (< fr. météorisme) Vezi definitia »

MUZICALÍSM s.n. (Arte) Concepție artistică potrivit căreia muzica poate fi reprezentată pictural prin culori, arabescuri etc. [< fr. musicalisme]. Vezi definitia »