Definita cuvantului tranziție
TRANZÍȚIE s. f. trecere de la o formă, de la o stare etc. la alta. ♦ de ~ = tranzitoriu; provizoriu. ◊ trecere (bruscă) a unui sistem fizic dintr-o stare în alta; transformare. ◊ schimbare treptată a unei roci în alta. (< fr. transition, lat. transitio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tranziție
CHIRURGÍE s. f. ramură a medicinei care tratează bolile prin operații. ♦ mică ~ = parte consacrată intervențiilor chirurgicale ușoare. (< fr. chirurgie, lat. chirurgia) Vezi definitia »
TEFROCRONOLOGÍE s.f. Cronologie având la bază studiul depozitelor vulcanice. [Gen. -iei. / < fr. téphrochronologie]. Vezi definitia »
REPRODÚCȚIE s.f. 1. Înnoire, reluare neîntreruptă a procesului de producție. 2. Reproducere, înmulțire. [Gen. -iei, var. reproducțiune s.f. / cf. fr. reproduction, rus. reprodukțiia]. Vezi definitia »
EMIGRÁȚIE s. f. 1. emigrare, expatriere. 2. situație, stare a celui emigrat. 3. timpul cât cineva emigrează. 4. totalitatea persoanelor emigrate într-o anumită perioadă din aceeași țară. (< fr. émigration, lat. emigratio) Vezi definitia »
SIALOGRAFÍE s.f. (Med.) Explorare radiologică a glandelor salivare cu ajutorul unei substanțe de contrast. [Gen. -iei. / < fr. sialographie, cf. gr. sialon – salivă, graphein – a scrie]. Vezi definitia »