VERTICÁL, -Ă I. adj., s. f. (linie) perpendicular(ă) pe un plan orizontal în direcția unui fir ținut întins cu ajutorul unei greutăți atârnate la capăt. ♦ ă locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dat. II. s. n. semicerc mare al sferei cerești, care trece prin zenit și nadir. (< fr. vertical, lat. verticalis) Vezi definitia »

INSURECȚIONÁL, -Ă adj. De insurecție, al insurecției. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. insurrectionnel]. Vezi definitia »

BÁSCHETBAL s. n. v. baschet. Vezi definitia »

NOMINÁL, -Ă adj. 1. De nume; pe nume; după nume. ◊ (Ec.) Valoare nominală = valoare indicată pe o acțiune sau pe un bilet de bancă și care nu corespunde uneori cu valoarea ei reală. 2. (Gram.) Care se referă la nume sau face parte din categoria numelui; care formează un nume. ◊ Flexiune nominală = flexiunea părților de vorbire declinabile; predicat nominal = predicat format dintr-un nume predicativ și o copulă. [Cf. fr. nominal, lat. nominalis < nomen – nume]. Vezi definitia »

PUMNÁL s. n. armă cu o lamă scurtă, ascuțită și tăioasă. (după it. pugnale) Vezi definitia »