PRAXIOLOGÍE s. f. Ramură a științei care studiază structura generală a acțiunilor umane și a condițiilor eficacității acestora. [Pr.: -xi-o-. – Var.: praxeologíe s. f.] – Din praxis. Vezi definitia »

MINERALIZÁȚIE s. f. 1. mineralizare. 2. depozitare a unor substanțe minerale în țesuturile vii. (< fr. minéralisation) Vezi definitia »

PLEURODINÍE s. f. durere inflamatorie, în regiunea nervilor intercostali. (< fr. pleurodynie) Vezi definitia »

LĂDĂȚÚIE, lădățui, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui lădiță. – Lădiță + suf. -uie. Vezi definitia »

SÓRBȚIE s. f. termen comun pentru absorbție și adsorbție. (< fr. sorption) Vezi definitia »