ANABOLÍSM s. n. Fază a metabolismului în care materiile nutritive introduse în organism sunt transformate în substanțe proprii acestuia; asimilație. – Din fr. anabolisme. Vezi definitia »

CONSTRUCTIVÍSM s. n. Curent artistic apărut după primul război mondial, care concepe realitatea într-o viziune de forme geometrice (uneori abstracționiste) și care luptă pentru puritatea și simplitatea liniilor. – Din fr. constructivisme. Vezi definitia »

UNITARIANÍSM s.n. (Bis.) Unitarism. [Pron. -ri-a-. / cf. it. unitarianismo, engl. unitarianism]. Vezi definitia »

SIMFONÍSM s. n. Totalitatea principiilor care stau la baza creației simfonice și a muzicii instrumentale în general. – Simfonie + suf. -ism. Vezi definitia »

ATOMÍSM s. n. 1. Concepție materialist-mecanicistă care considera că materia este formată din atomi indivizibili. 2. Teoria științifică modernă a structurii și proprietăților atomilor. 3. Cercetare științifică sau concepție care reduce un ansamblu la elementele lui simple. – Din fr. atomisme. Vezi definitia »