PORTÁRMĂ s. f. purtare, deținere a unei arme de foc. (< fr. porte-arme) Vezi definitia »

HELIANTÍNĂ s. f. metiloranj. (< fr. hélianthine) Vezi definitia »

FLUORESCÉNȚĂ s. f. proprietate a unor substanțe de a emite lumină sub influența unor radiații electromagnetice. (< fr. fluorescence) Vezi definitia »

COLUMÉLĂ s. f. 1. coloană funerară mică. ♦ ~ carstică = stâlp mic de calcar în mijlocul unei marmite (2). 2. organ animal sau vegetal în formă de coloană. ◊ coloană spiralată, axa după care este răsucită cochilia moluștelor gasteropode. 3. axa conică a melcului urechii interne. (< fr. columelle, lat. columella) Vezi definitia »

ARCÓZĂ (‹ fr. {i}), s. f. Gresie bogată în feldspați alterați (peste 25 la sută), provenită din dezagregarea și sedimentarea rapidă a granitelor și gnaiselor. Se folosește uneori ca piatră de moară, pentru șemineuri etc. Vezi definitia »