Definita cuvantului triangulație
TRIANGULÁȚIE s. f. ansamblu de operații geodezice prin care pot fi determinate suprafețe și distanțe, împărțind terenul într-o rețea de triunghiuri echilaterale în vederea stabilirii coordonatelor punctelor de pe teren. ◊ rețea de triunghiuri, baza unei ridicări topografice. (< fr. triangulation)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu triangulație
AEROFILATELÍE s. f. Ramură a filateliei care se ocupă de mărcile pentru poștă aeriană. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérophilatélie. Vezi definitia »
INVESTÍȚIE s.f. Plasare de fonduri într-o întreprindere; fondul plasat. [Gen. -iei, var. investițiune, învestiție s.f. / cf. germ. Investition]. Vezi definitia »
IRONIE bășcălie, harneală, mișto, tiflă. Vezi definitia »
GALVANOPLASTÍE s. f. reproducere în relief a unor obiecte prin depunerea electrolitică a unui strat de metal pe tiparul lor, executat dintr-un material plastic. (< fr. galvanoplastie) Vezi definitia »
SUBSTRÚCȚIE s. f. 1. (arhit.) parte inferioară a unei construcții. ◊ temelie, fundament. 2. (fil.) deducție a principiilor care stau la baza unui ansamblu structural. (< fr., engl. substruction) Vezi definitia »