Pabral:dur,zicand adevarul fara rusinețupeist,dezvaluind adevaru total din intrega zona in care e situat Vezi definitia »

partál (-luri), s. n. – 1. Un sfert dintr-un animal sacrificat. – 2. Lot, parcelă de pămînt. Bg. partalavŭ (Candrea). Der. din lat. quartārius (Pușcariu 1273) nu e probabilă. Tiktin se gîndea la o încrucișare dintre parte și germ. Viertel, cf. fîrtal. – Der. partam, s. n. (parte, bucată), probabil prin încrucișare cu hartan. După Jokl, RF, II, 246, din rom. ar proveni alb. shparttalloń. Vezi definitia »

BIENÁL, -Ă, bienali, -e, adj. 1. Care durează doi ani; care se dezvoltă sau se termină în doi ani. Plan bienal. ♦ (Despre plante) Care dă recolte la doi ani după semănare. 2. Care are loc sau apare o dată la doi ani. [Pr.: bi-e-] – Fr. biennal (lat. lit. biennalis). Vezi definitia »

A AVEA UN CONTACT SEXUAL (d. bărbați, cu o femeie) a aterizat la punct fix, a bate untul, a-și băga cuponul în fabrică, a o băga, a băga măgaru-n grajd / salamu-n traistă, a băga pe ăla micu’ la serviciu, a băga pe moșu-n beci, a băga ratonul la veveriță, a buli, a cădea la așternut, a călări, a călca, a ciocăni, a cobzări, a cordi, a se culca, a curăța coșul, a i-o da, a da cosor, a da (pe cineva) cu cracii-n sus, a da cu lipici / cu sacâz, a da cu osul, a da de-a dura, a da gaură, a se da huța, a se da în bărci / ghioc, a o da în bijboc / vată, a da la buci / pipi, a da la vâsle, a-i da cuiva pilaf, a descânta, a escalada, a face, a face huța-huța, a formata, a frige, a fute, a găuri, a injecta, a i-o înfige, a împunge cu cornu’, a încăleca, a înșuruba, a întinde, a înțepa, a lovi în creastă (pe cineva), a lua, a lua (pe cineva) în toroipan, a mârli, a naviga în strâmtoarea Dardanele, a pârli, a pompa, a poseda, a pritoci, a i-o propti (cuiva), a i-o pune, a pune dop, a i-o pune în ghioc, a i-o pune (cuiva) între mustăți, a pune toroipanul (pe cineva), a rade, a răsturna cu roțile-n sus, a răzui prapurele (cuiva), a regula, a remaia ochiul, a sări coarda, a scăpăra, a-i tăbăci (cuiva) pielea, a-i sparge (cuiva) ghiocul, a tăvăli, a tivi, a trage un clei, a trage (cuiva) clopote, a trage în cosor / în țeapă, a-i trage (cuiva) la poartă, a trage pe făcăleț, a o trage sub coadă (cuiva), a trage un tighel, a trece Gibraltarul, a trosni, a umple, a vaccina. Vezi definitia »

INTERCOTIDÁL, -Ă adj. (despre zone marine) cuprins între limitele extreme ale oscilațiilor mareelor. ♦ linie ~ă = curbă care unește punctele de pe suprafața mărilor și oceanelor unde mareea are loc în același timp. (< fr. intercotidal) Vezi definitia »