Definita cuvantului tribun
TRIBÚN s. m. 1. fiecare dintre magistrații aleși anual în Roma antică pentru a apăra interesele plebei. ♦ ~ militar = ofițer superior care comanda o cohortă romană. 2. membru al tribunalului, în Franța. 3. (fig.) persoană care luptă pentru o cauză (politică). ◊ orator care înflăcărează masele. (< lat. tribunus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tribun
VRUN, VRO adj. nehot., pron. nehot. v. vreun. Vezi definitia »
IMPORTÚN, -Ă, importuni, -e, s. m. și f., adj. (Livr.) (Persoană) care importunează. – Din fr. importun, lat. importunus. Vezi definitia »
un grup de circa opt mii de oameni ramasi pe loc, in nord-estul Caucazului, care poarta numele de Dagh Tchufuty, adica : Evreii de la munte. (Kniper,A.H., ½Caucas,popoare din.+, Enciclop.Britannica, ed.1973, care citeaza surse sovietice Vezi definitia »
călțún (călțúni), s. m. – 1. Încălțăminte de pânză. – 2. Ciorap. – 3. Pantof. – Var. colțun. It. calzone, pe filieră comercială, probabil prin intermediul ngr. ϰαλπσούνι, sau bg. kalcun (REW 1495; Densusianu, GS, VI, 363). – Der. călțunar, s. m. (pantofar; la nuntă, două rude ale mirelui care îl însoțesc la mireasă acasă, ducîndu-i darurile); călțunăreasă, s. f. (rudă a mirelui, care îi duce darurile); călțunaș, s. m. (ciorap de copil; violetă, Viola adorata; condurul-doamnei, Tropaeolum maius; plantă asemănătoare cu gura-leului, Antirrhinum maius; plăcintă de casă, umplută cu brînză sau marmeladă). După Capidan, Raporturile, 203, bg. provine din rom. Vezi definitia »
Un mare prost din santa mare Vezi definitia »