Definita cuvantului tricord
TRICÓRD s. n. (muz.) scară diatonică din trei trepte, cu un interval de terță sau de cvartă. (< fr. tricorde)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tricord
BULEVÁRD, bulevarde, s. n. Arteră urbană de mare circulație, de obicei plantată pe margini cu arbori. – Din fr. boulevard. Vezi definitia »
REVANȘÁRD, -Ă adj. (și s.) care dorește să-și ia revanșa; răzbunător. (< fr. revanchard) Vezi definitia »
DECACÓRD s. n. vechi instrument muzical, asemănător harpei, cu zece coarde. (< fr. décachorde) Vezi definitia »
smîrd (-dă), adj.1. (Înv.) Grosolan. – 2. Murdar, scîrbos. – 3. (Trans.) Urît, mișel. – Var. zmîrd, Trans. de V. zmărd. Sl. smrŭdŭ „plebeu” contaminat cu smradŭ „duhoare” (Miklosich, Slaw. Elem., 865; Cihac, II, 351). – Der. smîrdă, s. f. (înv., murdărie); smîrdoare, s. f. (Mold., pată de grăsime, împuțit, persoană scîrboasă); smirdar, s. m. (rododendron, Rhododendron Kotschi; afin roșu, Vaccinium vitis idaea), var. rară smîrdar, aparține aceleași familii, cf. sb. smrdac „ciumăfaie”, smrdelj „coriandru” (Candrea; după Tiktin și Scriban, legat de rus. „smoroda” „coacăză”; după Conev 49, din bg. smărdar; după Diculescu, Elementele, 481, de la un gr. *σμυρρίς ‹ -ίδος ‹ μυρρίς; după Pușcariu, Dacor., III, 690, de la rosa *myrrhida; după Pușcariu, Lr., 176, de origine tracă). Vezi definitia »
TRIBÓRD s.n. Partea din dreapta a unei nave privind de la pupă spre proră. [< fr. tribord, it. tribordo]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z