BURUIÁNĂ, buruieni, s. f. (Pop.) Nume pentru diverse plante erbacee necultivate (afară de iarbă), care dăunează semănăturilor când cresc printre ele. ◊ Buruiană de leac = plantă medicinală. ♦ Nume dat unor plante necultivate comestibile. [Pl. și: buruiene. – Var.: buruián s. n.] – Bg., sb. burjan. Vezi definitia »

pringúță, pringúțe, s.f. (reg.) fiecare dintre cele patru scândurele care se prind de marginile pereților laterali ai unui stup. Vezi definitia »

APOFTÉGMĂ s.f. Maximă, sentință, adagiu. [< fr. apophtegme, gr. apophthegma]. Vezi definitia »

METALÉPSĂ s. f. figură de stil, constând în indicarea unui amănunt antecedent pentru a sugera consecința unui fapt, sau invers. (< fr. métalepse) Vezi definitia »

caiafă, caiafe s. f. 1. (om) fățarnic / ipocrit. 2. (intl.) informator. 3. (intl.) hoț cu vechime / cu experiență. Vezi definitia »