Definita cuvantului trio
TRÍO s. n. 1. compoziție muzicală scrisă pentru trei voci sau instrumente. ◊ secțiune mediană a unor forme tripartite (scherzo, menuet, marș etc.) 2. formație instrumentală din trei interpreți. 3. (fam.) grup de trei persoane. 4. (tehn.) laminor ~ = laminor cu trei cilindri. (< it., fr. trio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu trio
CON BRÍO loc. adv. (Muz.; indică modul de execuție) Cu vervă, cu însuflețire. – Loc. it. Vezi definitia »
PRAXI(O)-, -PRAXÍE elem. „acțiune”, „practică”. (< fr. praxi/o/-, -praxie, cf. gr. praxis) Vezi definitia »
IDIO- elem. „propriu, specific”. (< fr. idio-, cf. gr. idios, particular) Vezi definitia »
ÁGIO, agiuri, s. n. Suma cu care cursul unui semn monetar sau al unei hârtii de valoare depășește valoarea nominală a acestora. ♦ (În orânduirea capitalistă) Supraprofit rezultat din speculații cu semne monetare sau hârtii de valoare. – It. aggio (fr. agio). Vezi definitia »
MEIO- elem. „mai mic”. (< fr. méio-, cf. gr. meion) Vezi definitia »