CARBÍD s.n. Carbură de calciu, întrebuințată mai ales la fabricarea acetilenei. [< germ. Karbid]. Vezi definitia »

BLID, blide, s. n. (Pop.) 1. Vas (adânc) de pământ, de lemn sau de metal, din care se mănâncă; strachină. ◊ Expr. (Ir.) A mânca dintr-un blid cu cineva = a fi intim, în raporturi strânse cu cineva. ♦ Cantitate de mâncare cuprinsă într-un astfel de vas. ◊ Expr. Blid de linte = sumă de bani sau altă răsplată (neînsemnată) pentru care cineva comite o josnicie. 2. (La pl.) Nume generic dat vaselor în care se pune mâncarea. – Slav (v. sl. bliudu). Vezi definitia »

BIPENATIFÍD, -Ă adj. (Despre frunze compuse) care are limbul divizat în mai multe segmente dispuse penat. [< fr. bipennatifide]. Vezi definitia »

TORPÍD, -Ă, torpizi, -de, adj. (Livr.) Leneș, molatic, încet, greoi. – Din fr. torpide, it. torpido, lat. torpidus. Vezi definitia »

TORÍD, -Ă adj. excesiv de cald; dogoritor, fierbinte. ♦ zonă ~ ă = zonă de pe suprafața Pământului, între cele două tropice, cu temperaturi foarte mari tot timpul anului. (< fr. torride, lat. torridus) Vezi definitia »