irimíe s.m. sg. (reg.) om nenorocit, om de jale. Vezi definitia »

HEGEMONÍE s. f. Faptul de a avea rolul de conducere; supremație, dominație, de obicei a unui stat față de alte state. [Var.: heghemoníe s. f.] – Din fr. hégémonie. Vezi definitia »

PEREGRINÁȚIE s. f. peregrinare. (< fr. pérégrination, lat. peregrinatio) Vezi definitia »

GUGUMĂNÍE, gugumănii, s. f. V. gogomănie. Vezi definitia »

HUMOLOGÍE s.f. (Geol.) Disciplină care se ocupă cu studiul diferitelor forme de humus. [Gen. -iei. / < fr. humologie]. Vezi definitia »