MONOSILÁB, -Ă adj., s. n. (cuvânt) monosilabic; unisilab. (< fr. monosyllabe) Vezi definitia »

OCTOSILÁB s.n. Vers, cuvânt octosilabic. [< fr. octosyllabe]. Vezi definitia »

UNISILÁB, -Ă, unisilabi, -e, adj. (Rar) Monosilabic. – Din lat. unisyllabus. Vezi definitia »

TRISILÁB, trisilabe, s. n. Cuvânt sau (mai rar) vers compus din trei silabe. – Din fr. trissyllabe. Vezi definitia »

ștab (ștaburi), s. n. – 1. (Înv.) Stat Major. – 2. (S. m.) Ofițer din Statul Major. Germ. Stab, prin intermediul rus. štab (Candrea). Este dubletul lui șteap, s. m. (spin, mărăcine), prin intermediul săs. stap (Drăganu, Dacor., III, 709; cf. Graur, BL, III, 43), cf. sb. štap, rus. štepa (în Munt., mai curînd în forma ștep). Vezi definitia »