DUUMVÍR s. m. magistrat roman care exercita o funcție importantă împreună cu un alt magistrat. (< lat. duumvir) Vezi definitia »

NAZÍR s. m. v. nazâr. Vezi definitia »

volintír, volintíri, s.m. (înv.) 1. ostaș grec voluntar (mai ales înrolat în armata lui Ipsilante, în vremea zaverei, la 1821). 2. om crud, barbar. Vezi definitia »

SIR [SÖR] s. m. titlu dat nobililor în Anglia. ◊ (termen de adresare) domnule! (< engl. sir) Vezi definitia »

BAȘKÍR, -Ă, bașkiri, -e, s. m. și f. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație turcică din Republica Autonomă Bașkiria; (și la sg.) persoană care aparține acestei populații. 2. Adj. Care aparține R.A. Bașkiria sau bașkirilor (1), care privește R.A.Bașkiria sau pe bașkiri. – Din rus. bașkir. Cf. fr. bachkir. Vezi definitia »