Definita cuvantului troc
TROC s. n. schimb de produse în natură, fără intervenția banilor. (< fr. troc)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu troc
COC s.m. (Zool.) Bacterie de formă sferică. [< germ. Kokke, cf. gr. kokkos – boabă]. Vezi definitia »
Mijloc de transport tras de cal Vezi definitia »
pilipistroc=animal de marime medie, care are tendinta de a ataca oamenii in geci sau care nu au freza facuta Vezi definitia »
BILÓC adj., s.n. (Despre avioane) Cu două locuri. [Pl. -uri. / < bi- + loc, după fr. biplace]. Vezi definitia »
metóc (metócuri), s. n.1. Mănăstire dependentă de alta. – 2. Reședință călugărească în afara mănăstirii. – Var. metoh, mitoc, (pl.) metoace. Mr. mitohe. Ngr. μετόχι (Roesler 572; Murnu 37), parțial prin intermediul sl. metochĭ (Vasmer, Gr., 98; Conev 108). – Der. mitocan, s. m. (bădăran, nerod, nătărău; mojic, grosolan), după Filimon de la un metoc sau reședință din București, din cartierul Dealul Spirii, pentru al cărui sens cf. sp. arrabalero; mitocancă, s. f. (mahalagioaică); mitocănesc, adj. (vulgar, necioplit); mitocănește, adv. (mîrlănește); mitocănie, s. f. (grosolănie, necuviință); mitocănime, s. f. (adunătură de mitocani). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z