Definita cuvantului troncatură
TRONCATÚRĂ s. f. înlocuire într-un cristal a unei muchii cu o fațetă. (< fr. troncature)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu troncatură
IZOPÉCTĂ s.f. Linie care unește pe hartă punctele unde înghețul apei se produce în aceeași zi. [Var. isopectă s.f. / cf. fr. isopecte]. Vezi definitia »
PROFESIOGRÁMĂ s. f. prezentare grafică a caracteristicilor unei activități profesionale sub aspectul solicitărilor fizice și psihice. (< germ. Professiogramm) Vezi definitia »
OCTÓDĂ, octode, s. f. Tub electronic cu un anod, un catod și șase grile, folosit de obicei ca schimbător de frecvență în radioreceptoare. – Din fr. octode. Vezi definitia »
BÓTĂ s. f. lovitură la scrimă cu floreta sau cu sabia. (< fr. botte) Vezi definitia »
GRAVÚRĂ, (3) gravuri, s. f. 1. Gravare. 2. Gen al graficii în care imaginea artistică este obținută prin reproducerea după o placă pe a cărei suprafață a fost trasat sau gravat desenul, în adâncime sau în relief. ♦ Arta sau tehnica gravorului. 3. Placă de cupru, de piatră etc. pe care s-a gravat o imagine spre a fi reprodusă; p. ext. imaginea reprodusă după o astfel de placă. V. stampă. – Din fr. gravure. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z