țoáită, țoáite, s.f. (reg.) 1. proptea la gard. 2. nuia cu care se îndeamnă vitele la mers. Vezi definitia »

CARÚRĂ s. f. 1. lărgime a umerilor și a spatelui cuiva. 2. formă largă și pătrată a pântecelui, a corpului etc. 3. personalitate puternică a cuiva. ◊ (fig.) calibru. (< fr. carrure) Vezi definitia »

ANECDÓTICĂ s.f. Parte hazlie, spirituală a unei povestiri. [Cf. fr. anecdotique]. Vezi definitia »

FÁBRICĂ s. f. întreprindere industrială în care se transformă materiile prime în produse (finite), în serie și în cantități mari. (< fr. fabrique, rus. fabrika, germ. Fabrik) Vezi definitia »

șâșâiálă, șâșâiéli, s.f. (reg.) sunet produs prin pronunțarea prelungită și repetată a sunetului ș, pentru a liniști sau a adormi un copil mic; șușuit, șâșâit. Vezi definitia »