IZOCHINOLÍNĂ s.f. (Chim.) Compus cu caracter aromatic obținut din gudron de cărbune, care se folosește în sinteza coloranților, a unor medicamente etc. [Var. isochinolină s.f. / < fr. isoquinoline]. Vezi definitia »

păluiálă², păluiéli, s.f. (reg.) tranzacție, învoială (privind administrarea unei stâne). Vezi definitia »

STENÓZĂ¹ s. f. îngustare a unui canal sau a unui orificiu din organism. (< fr. sténose) Vezi definitia »

RIZODÉRMĂ s.f. (Bot.) Strat extern de celule la rădăcinile tinere. [< fr. rhizo-derme, cf. gr. rhiza – rădăcină, derma – piele]. Vezi definitia »

HEMOTOXÍNĂ, hemotoxine, s. f. (Med.) Substanță care exercită o acțiune nocivă asupra globulelor roșii. – Din fr. hémotoxine. Vezi definitia »