PIEMÓNT, piemonturi, s. n. Formă de relief situată la contactul unor munți cu o câmpie sau cu o depresiune, formată prin acumularea depunerilor aduse de apele curgătoare la schimbarea de pantă. [Pr.: pi-e-] – Din fr. piémont. Vezi definitia »

COMUNIÁNT, -Ă s. m. f. cel care primește, sau care face comuniunea (2). (<fr. communiant) Vezi definitia »

CONTRAMANIFESTÁNT, -Ă s. m. f. cel care participă la o contramanifestație. (< fr. contre-manifestant) Vezi definitia »

REVIRESCÉNT, -Ă adj. (despre plante) care înverzește din nou. (< fr. revirescent, lat. revirescens) Vezi definitia »

ANCADRAMÉNT, ancadramente, s. n. Chenar decorativ, în relief, care înconjură o ușă, o fereastră etc. – După fr. encadrement. Vezi definitia »