FILOZOFÁ vb. I. intr. (Fam.) A face filozofie, a face reflecții asupra vieții și asupra aspectelor ei. [Var. filosofa vb. I. / cf. fr. philosopher, lat. philosophari]. Vezi definitia »

înmalacofá vb. I (înv.) a îmbrăca (o femeie) cu malacof. Vezi definitia »

ÁLFA s.n. invar. (Bot.) Plantă graminee din nordul Africii și din Spania, din care se fac coarde, fibre etc. ◊ Hârtie alfa = hârtie de calitate superioară, fabricată din planta de mai sus. [Pl. invar. / < fr. alfa, cf. ar. halfa]. Vezi definitia »

TRIUMFÁ vb. intr. 1. a birui, a învinge. 2. (fig.) a reuși, a ieși învingător. 3. a se mândri cu o izbândă, a jubila. (< lat. triumphare, fr. triompher) Vezi definitia »

FA s. m. inv. (muz.) 1. treapta a patra a gamei diatonice; sunetul și nota corespunzătoare. 2. denumire a uneia dintre cheile muzicale. (< it. fa) Vezi definitia »