cioșmolí (-ésc, -ít), vb. – 1. A face zgomot mîncînd. – 2. A se agita, a se frămînta. 3. A șovăi, a se codi. Creație expresivă (Graur, BL, IV, 9), cf. moșmoli. Vezi definitia »

ferfelí (-lésc, -ít), vb. – 1. A murdări. – 2. A sfîșia, a zdrențui. – Var. (numai sensul 2) ferfeniți. Creație expresivă (cf. Iordan, BF, II, 190). Mai puțin probabilă este der. de la terfeli (Lacea, Dacor., IV, 783), care aparține aceleași rădăcini expresive; cf. și morfoli. – Der. ferfen (var. ferfăn, farfen), s. m. (plantă, Tagetes erecta); ferfeniță (var. ferfeliță), s. f. (zdreanță; plantă, Tagetes erecta), cuvînt evident expresiv, pentru care s-au căutat zadarnic etimoane străine (ceh. frfén „muc”, după Cihac, II, 108; rut. ferfélicja „zăpadă deasă”, după Tiktin și Scriban; de la terfeli, după DAR; din mag. farfene, pentru Bogrea, Dacor., IV, 814); ferfenițos, adj. (zdrențuros). – Cf. fîl. Vezi definitia »

MILI- elem. „a mia parte”. (< fr. milli-, cf. lat. mille, o mie) Vezi definitia »

hândeali, s. invar. (țig.) închisoare, pușcărie. Vezi definitia »

ZDRELÍ, zdrelesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) răni ușor prin jupuirea pielii; a (se) juli. – Et. nec. Vezi definitia »