MAXIMATÉCĂ s. f. colecție de ilustrate maxime, clasate după anumite reguli de maximafiliști. (< maximă + -tecă) Vezi definitia »

BLASTOSFÉRĂ s. f. blastulă. (< engl. blastosphere) Vezi definitia »

motrúnă, motrúne, s.f. (reg.) femeie prea îmbrobodită. Vezi definitia »

LEUCOMIELÍTĂ s. f. inflamație a substanței albe a măduvei spinării. (< fr. leucomyélite) Vezi definitia »

LÍRĂ¹ s. f. 1. instrument muzical rudimentar, dintr-o cutie de rezonanță, două brațe în formă de coarne și mai multe coarde ciupite cu un plectru, cu care poeții din antichitate își acompaniau recitarea poemelor. ◊ (fig.) simbol al talentului poetic, al poeziei (lirice). 2. dispozitiv în formă de liră (1), care permite dilatarea unei conducte. 3. priză de curent la vehiculele cu tracțiune electrică. 4. element decorativ în formă de liră (1), în mobila Biedermeier. (< fr. lyre, lat., gr. lyra) Vezi definitia »