HÂRZÓB, hârzoabe, s. n. (Reg.) 1. Funie groasă folosită la coborârea sau la ridicarea greutăților din adâncime. ◊ Expr. (Ir.) (A se crede) coborât cu hârzobul din cer = (a se crede) mult superior celor din jur, (a fi) mândru, îngâmfat. A cădea cu hârzobul din cer = a veni, a pica pe neașteptate; a se realiza de la sine. 2. Ladă care odinioară servea de scenă și în spatele căreia păpușarul mânuia păpușile; lada păpușilor. 3. Coșuleț din cetină de brad, în care se păstrează unii pești. – Din bg. vărzop „legătură”. Vezi definitia »

-FOB Element secund de compunere savantă cu semnificația „care are aversiune”, „care are teamă (patologică)”. [< fr. -phobe, it. -fobo, cf. gr. phobos – frică]. Vezi definitia »

stob s.n. (reg.) unealtă de dulgherie. Vezi definitia »

JOB, joburi, s. n. (Englezism) Slujbă, serviciu. ♦ Afacere cu caracter privat sau oficial. [Pr.: giob] – Din engl. job. Vezi definitia »

ANGLOFÓB, -Ă adj., s. m. f. (cel) stăpânit de anglofobie. (< fr. anglophobe) Vezi definitia »