ATERIZÁJ, aterizaje, s.n. Aterizare. – Din fr. atterrissage. Vezi definitia »

AERÁJ s. n. aerare (1). (< fr. aérage) Vezi definitia »

PREALIÁJ s. n. aliaj folosit numai la elaborarea aliajelor (ne)feroase. (< fr. préalliage) Vezi definitia »

ESTAMPÁJ s. n. estampare. (< fr. estampage) Vezi definitia »

ECHIPÁJ s.n. 1. Personalul unei nave, al unui avion, al unui tanc etc. 2. Termen comun fie pentru partea fixă, fie pentru cea mobilă a unui instrument. 3. Trăsură de lux trasă de cai. [Var. echipagiu s.n. / < fr. équipage, cf. it. equipaggio]. Vezi definitia »