Definita cuvantului ținută
ȚINÚTĂ s. f. 1. atitudine, poziție a corpului. 2. fel de a se purta; comportare, comportament. 3. mod de a se îmbrăca, de a se prezenta în societate; îmbrăcăminte, costum. ♦ ~ de ceremonie = îmbrăcăminte, uniformă pentru anumite solemnități. 4. (muz.) facultatea de a prelungi un sunet. 5. (lingv.) act fonator în timpul căruia organul vocal păstrează o anumită poziție. 6. (mar.) calitate a unei nave, a unei ancore de a se fixa bine de fundul apei. (după fr. tenue)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ținută
INSULÍȚĂ, insulițe, s. f. Diminutiv al lui insulă. – Insulă + suf. -iță. Vezi definitia »
MUCEGĂIÁLĂ, mucegăieli, s. f. Strat de mucegai; p. ext. igrasie. – Mucegai + suf. -eală. Vezi definitia »
ZĂRCÚLĂ, zărcúle, s. f. (Înv.) Căciulă. (din tc. zerkülah) Vezi definitia »
CREPÍDĂ s.f. Încălțăminte națională la vechii greci și la romani, asemănătoare cu sandalele. [< lat. crepida, gr. krepis, cf. fr. crépide]. Vezi definitia »
vălătuceálă (reg., rar) s. f., g.-d. art. vălătucélii; pl. vălătucéli Vezi definitia »