septémvrie s. m. – A noua lună a anului. – Var. septemvre, septembr(i)e. Mr. septembriu. Ngr. σεπτέμβριος, parțial prin intermediul sl. septębrĭ (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 130) ultima var. din lat. September (sec. XIX). Vezi definitia »

APERCÉPȚIE s. f. Proces mintal care constă în integrarea percepțiilor în experiența individuală anterioară. – Din fr. aperception. Vezi definitia »

IATROGENÍE s. f. stare psihică produsă pe cale psihogenă de către medic, de tratament sau de condițiile spitalizării. (< fr. iatrogénie) Vezi definitia »

SINESTEZÍE s.f. 1. (Psih.) Asociație spontană între senzații de naturi diferite; corespondență (II). 2. Tehnică literară constând în transpunerea metaforică a datelor unui simț în limbajul altui simț. ♦ (În pictura expresionistă) Încercare de transpunere grafică sau coloristică a unei senzații auditive. [Gen. -iei. / < fr. synesthésie, cf. gr. syn – cu, aisthesis – senzație]. Vezi definitia »

IATROLEPSÍE s. f. absorbția medicamentelor prin piele în urma unei fricțiuni sau oncțiuni. (< fr. iatrolepsie) Vezi definitia »