EVOLÚȚIE s.f. 1. Evoluare, dezvoltare, schimbare, transformare. 2. (spec.) Proces cu caracter istoric constând mai ales într-o formă a dezvoltării, care presupune acumulări cantitative treptate, obiective și subiective, în viața socială și care pot duce la schimbări radicale, calitative, la revoluție. 3. Desfășurare, curs. 4. Mișcare largă (mai ales circulară); mișcare de ansamblu executată de o trupă, de o navă, de un avion etc. [Var. evoluțiune s.f. / cf. fr. évolution, it. evoluzione, lat. evolutio]. Vezi definitia »

CITOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază structura, dezvoltarea și funcțiile celulelor. – Din fr. cytologie. Vezi definitia »

păuríe s.f. (reg.) 1. agricultură; plugărie. 2. (cu sens colectiv) țărănime; plugărime. Vezi definitia »

GASTRALGÍE s.f. Durere de stomac. [Gen. -iei. / < fr. gastralgie, cf. gr. gaster – stomac, algos – durere]. Vezi definitia »

conobélie, conobélii, s.f. (reg.) lucru de nimic, bagatelă. Vezi definitia »