FRÉTĂ s. f. 1. tub, inel metalic la exteriorul unei piese tubulare pentru a-i mări rezistența la presiuni interioare. 2. fir metalic înfășurat forțat pe o piesă tubulară sau pe un ansamblu de piese pentru a le mări rezistența la solicitări din interior sau la forțe centrifuge. 3. piesă inelară din oțel care înconjură barele armăturii longitudinale ale unei piese de beton armat. 4. (arhit.) mulură dispusă în linii frânte pe o mulură plată. (< fr. frette) Vezi definitia »

UȘCHEÁLĂ s. f. (Arg.) 1. Hoinăreală. 2. Plecare repede, pe neașteptate dintr-un loc. – Ușchi + suf. -eală. Vezi definitia »

MASELOTIÉRĂ s.f. Partea superioară a unei lingotiere, în care se formează maselota. [Pron. -ti-e-. / et. incertă]. Vezi definitia »

ciucíncă s.f. (reg.) lunecuș pe gheață, ghețuș, cicioancă. Vezi definitia »

VAGINÚLĂ s.f. Corolă a compozeelor, în formă de tub. [< fr. vaginule]. Vezi definitia »